Ce este hipotonia?
Hipotonia este un tonus muscular slab. Persoanele diagnosticate cu hipotonie nu manifestă rezistență atunci când articulațiile din corpul lor se mișcă. Un alt termen pentru hipotonie este „sindromul sugarului floppy”.
Care este diferența dintre hipotonie si hipertonie?
Hipotonia este un tonus muscular slab, iar hipertonia este un tonus muscular prea mare. Dacă copilul dumneavoastră are hipertonie, mușchii lui sunt rigizi și îi este greu să-și miște brațele și picioarele.
Tonusul muscular este cantitatea de rezistență (tensiune) la mișcarea pe care o au mușchii în repaus. Dacă relaxezi brațul stâng și folosești brațul drept pentru a prinde bicepsul, rezistența pe care o simți este tonusul tău muscular. Pentru persoanele diagnosticate cu hipotonie, ciupirea bicepsului s-ar simți moale, fără nici o rezistență.
Tonusul muscular este răspunsul corpului la forță și vă permite să vă mențineți postura pentru a sta și pentru a vă folosi reflexele, cum ar fi mișcarea brațelor și a picioarelor, de asemenea, ajută la reglarea funcției organelor din corp.
Când tonusul muscular este slab, brațele și picioarele par căzute, asemănătoare cu o păpușă de cârpă.
Copilul dumneavoastră ar putea avea dificultăți în a sta în poziție verticală, în a-și susține capul sau să îndoaie coatele și genunchii.
Slăbiciunea musculară și hipotonia nu sunt la fel. Slăbiciunea musculară este o lipsă de forță a mușchilor și este adesea un simptom asociat cu hipotonie.
Pe cine afectează hipotonia?
Hipotonia este prezentă la naștere și se diagnostichează, cel mai frecvent în timpul copilăriei timpurii, înainte ca bebelușul dumneavoastră să împlinească șase luni.
Hipotonia poate afecta și adulții.
Cât de frecventă este hipotonia?
Hipotonia este cea mai frecventă afecțiune care afectează abilitățile motorii ale nou-născutului. Rata exactă de apariție este necunoscută, deoarece hipotonia este adesea un simptom al unei alte afecțiuni.
Este hipotonia o dizabilitate?
Hipotonia, ca afecțiune în sine, s-ar putea identifica ca o dizabilitate, deoarece poate afecta modul în care o persoană își îndeplinește sarcinile zilnice. Este extrem de rar ca un copil să aibă un diagnostic de hipotonie, fără o afecțiune de bază asociată cu aceasta.
Hipotonia, ca simptom, nu este o dizabilitate, dar diagnosticul de bază ar putea fi o dizabilitate.
Hipotonia nu afectează abilitățile intelectuale ale unei persoane.
Simptomele hipotoniei:
- Copilul nu poate să își ridice capul sau să controleze mușchii gâtului.
- Copilul se simte moale când este ținut în brațe.
- Copilul nu își poate susține propria greutate, când este în picioare.
- Brațele și picioarele copilului atârnă, fără a se flexa la nivelul coatelor și genunchilor.
- Copilul are dificultăți în a înghiți sau a suge.
- Copilul are un plâns slab.
- Copilul prezintă slăbiciune musculară.
Copiii diagnosticați cu hipotonie pot avea repere de dezvoltare întârziate, care le afectează abilitățile motorii, inclusiv:
- Postura
- Târârea
- Mersul pe jos
- Vorbirea
- Hrănirea independentă
Ce cauzează hipotonia?
O eroare de comunicare între căile care controlează mișcarea provoaca hipotonie. Aceste căi conectează creierul, măduva spinării, nervii și mușchii.
Cauzele hipotoniei includ:
- Leziuni ale creierului sau probleme legate de modul în care s-a format creierul copilului în timpul dezvoltării fetale.
- Condiții care afectează modul în care nervii comunică cu mușchii.
- Condiții care afectează mușchii.
- Condiții care vizează nervii responsabili de comunicare cu mușchii.
- Infecție.
- Lipsa de oxigen înainte de nașterea copilului sau imediat după.
Ce afecțiuni are hipotonia ca simptom?
Hipotonia este de obicei un simptom al unei alte afecțiuni. Aceste afecțiuni pot fi genetice și congenitale (prezente la naștere). Unele afecțiuni provoacă leziuni ale nervilor și ale creierului pe masură ce copilul crește, ducând la hipotonie ca simptom.
Aceste condiții includ:
- Achondroplazia
- Sindromul Down
- Sindromul Prader-Willi
- Atrofie musculara spinală
- Boala Tay-Sachs
- Sindromul Williams
Alte condiții care pot provoca hipotonie:
- Nașterea prematură (înainte de 37 de săptămâni)
- Paralizie cerebrală
- Expunerea la otrăvuri sau toxine
- Hipotiroidismul
- Apneea în somn
- Leziune a măduvei spinării
Cum se tratează hipotonia?
Terapie fizică și ocupațională pentru îmbunătățirea abilităților motorii.
Terapie logopedică pentru abordarea dificultăților de vorbire, înghițire și respirație.
Terapie de stimulare senzorială pentru îmbunătățirea funcției senzoriale.
Deoarece bebelușii diagnosticați cu hipotonie ar putea avea dificultăți în a mânca și în a înghiți din cauza tonusului muscular slăbit, medicul dumneavoastră ar putea pune un tub în nasul copilului dumneavoastră sau direct în stomac, pentru a oferi nutrienți copilului.
Cât de curând după tratament se va simți mai bine copilul meu?
Hipotonia este o afecțiune care poate dura pe tot parcursul vieții, dar tonusul muscular se poate îmbunătăți în timp, cu un tratament de succes, pentru afecțiunea de bază care a cauzat simptomele copilului.
Cum îmi pot reduce riscul de a avea un copil diagnosticat cu hipotonie?
Nu există o modalitate de a preveni hipotonia, deoarece este adesea simptomul unei afecțiuni de bază, care poate fi genetică. Condițiile genetice nu pot fi prevenite. Dacă intenționați să aveți o sarcină și doriți să înțelegeți riscul de a avea un copil cu o afecțiune genetica, discutați cu medicul dumneavoastră despre testarea genetică.
Dacă sunteți însărcinată, puteți lua măsuri pentru a preveni nașterea prematură prin:
Evitarea tutunului și a consumului de droguri recreative.
Având o dietă bine echilibrată.
Urmând îndrumările oferite de medicul dumneavoastră cu privire la activitățile recomandate în timpul sarcinii.
Tratați orice afecțiuni de sănătate subiacente care ar putea afecta rezultatul sarcinii.
La ce mă pot aștepta dacă am un copil cu hipotonie?
Prognosticul hipotoniei variază în funcție de diagnosticul de bază.
Majoritatea copiilor care au un diagnostic de hipotonie arată o îmbunătățire mare a tonusului muscular pe măsură ce cresc.
Dacă copilul dumneavoastră primește un diagnostic de afecțiune genetică de bază, există șansa ca simptomele hipotoniei să se agraveze în timp. Pentru a înțelege mai bine diagnosticul copilului dumneavoastră, discutați cu medicul dumneavoastră.
Când ar trebui să cer sfatul medicului specialist?
Dacă observați că tonusul muscular al copilului dumneavoastră scade sau copilul este mai slab decât în mod normal, mergeți la un consult de specialiate. Acest lucru este deosebit de important dacă copilul dumneavoastră a reușit să realizeze anumite abilități motorii, cum ar fi să stea în poziție verticală sau să apuce obiecte, iar apoi brusc, nu poate îndeplini acele sarcini.
Atât bebelușii, cât și adulții pot avea un diagnostic de hipotonie. Bebelușii care primesc un diagnostic de hipotonie își păstrează diagnosticul toată viața, chiar dacă simptomele se ameliorează. Noile diagnostice de hipotonie la adulți ar putea rezulta după o leziune traumatică, tumoră cerebrală, accident vascular cerebral sau afecțiune, precum boala Parkinson.
Simptomele pot fi similare atât pentru bebeluși, cât și pentru adulți, în cazul în care sunt stângaci, au dificultăți în a se ridica din culcat sau așezat și prezintă o flexibilitate crescută la nivelul articulațiilor.
Tratamentul cu terapie fizică și ocupațională, împreună cu tratarea afecțiunii de bază, ajută la ameliorarea stărilor la copii și adulți în timp.
Mișcarea este un început bun, atunci când se tratează tonusul muscular scăzut, iar programele de exerciții individualizate create de un kinetoterapeut pediatru, vin în ajutorul pacienților cu hipotonie musculară.
